A

A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | K | L | M | N | O | P | Q | R | S | T | U | V | W | X | Y | Z |

A conglutina
A deveni vascos, a capata un grad mai mare de densitate (intermediar intre starea lichida ii cea solida), a se inchega, a se coagula, a se prinde.

A implanta
A introduce pe cale chirurgicala ii in scop terapeutic, in tesutul subcutanat sau in muichi, un medicament sau un tesut strain care se resoarbe treptat.

A regurgita

A-i reveni cuiva in gura alimentele din stomac ii esofag.

A transplanta
A inlocui printr-o interventie chirurgicala un tesut sau un organ bolnav cu alt tesut sau organ sanatos de acelaii fel.

Abarticular
Situat in vecinatatea articulatiei, dar fara a avea legatura cu aceasta.

Abazie
Tulburare a sistemului nervos, care se manifesta prin neputinta de a merge normal.

Abces
Colectare de puroi, bine delimitata de tesuturile din jur, formata in urma dezintegrarii tesuturilor, de obicei sub actiunea unor agenti microbieni sau parazitari.

Abces apical
Abces ce apare in osul care inconjoara varful dintelui.

Abdomen
Regiunea corpului uman situata sub torace, de care este separata prin diafragm.

Abdomen acut
Urgenta chirurgicala cauzata de lezarea unuia sau mai multor organe abdominale ca urmare a unui traumatism sau unei boli.

Abdomen de lemn
Rigiditate musculara permanenta, ireductibila ii dureroasa a peretelui abdominal. Sindrom ce nu trebuie sa fie mascat prin administrarea de analgezice sau antibiotice, impunandu-se o interventie chirurgicala de urgenta.

Abdominal
Care apartine abdomenului, privitor la abdomen; ventral.

Abducens
Este nervul VI cranian.

Abductie
Indepartarea unui segment anatomic de linia mediana a corpului.

Abductor
Care indeparteaza un membru de axul median al corpului sau doua organe unul de altul.

Aberatie
Termen folosit in optica reprezentand defectul in formarea imaginii de catre lentile.

Aberatie cromozomiala
Abatere cu privire la numarul sau structura cromozomilor.

Abiotrofie

Pierderea sau degenerarea functiilor fara o cauza aparenta.

Ablactatie

Eliminarea din alimentatia sugarului a suptului la san.

Ablatie
Interventie chirurgicala ce consta in indepartarea unui organ, a unui ansamblu de tesuturi sau a unui corp strain.

Ablepharie
Malformatie congenitala manifestata prin absenta totala sau partiala a pleoapelor.

Abrahie
Absenta congenitala a bratelor (amelia).

Abrahiocefalie
Absenta congenitala a bratelor ii a capului.

Abraziune
Zgarietura sau fenomen fiziologic sau patologic de ilefuire a marginilor ii suprafetelor dintilor antagoniiti prin articularea interdentara sau masticatie.

Abrikosov
Tumora benigna cu celule granuloase localizata pe piele sau pe mucoase, mai ales pe limba.

Abruptio placentae
Desprinderea placentei de la pozitia normala, cauzata de detaiarea completa sau partiala a acesteia de peretele uterin.

Absenta

Intrerupere brusca ii de scurta durata a cunostintei – sinonim leiin.

Absorbtie

Retinerea lichidelor sau a altor substante de catre tesuturile corpului. Cea mai mare parte a absorbtiei hranei are loc in intestinul subtire.

Absorbtiometrie bifotonica
Procedeu cu ajutorul caruia se calculeaza densitatea tesuturilor.

Abstinenta
Retinerea voluntara de la consumul unor alimente, alcool, droguri sau de la activitatea sexuala.

Abulie
Simptom psihic caracterizat prin lipsa mai mult sau mai putin pronuntata a vointei, antrenand o inhibare a activitatii fizice ii intelectuale.

Acalazie

Incapacitatea musculaturii netede a tubului digestiv de a se relaxa.

Acalculie

Simptom de afazie care consta in imposibilitatea de a utiliza cifrele ii numerele ii de a efectua calcule matematice elementare.

Acantha
Apofiza spinoasa a vertebrelor.

Acanthion
Punct craniometric aflat la nivelul spinei nazale anterioare.

Acanthosis
Hiperplazie a epiteliului prin inmultirea celulelor din stratul malpighian al epidermului, conducand la ingroiarea acestuia.

Acanthosis Nigricans
Boala cutanata ce se manifesta prin formarea de placi groase, inchise la culoare, ce apar pe gat, subsoara ii pe partea ventrala.

Acardie
Malformatie congenitala caracterizata prin lipsa cordului.

Acarian
Parazit de talie mica, cu capul, toracele ii abdomenul nediferentiate, fiind purtatorul de germeni ai unor boli grave.

Acaricid
Substanta chimica folosita pentru uciderea capuielor.

Acatalazie
Lipsa enzimei catalaza, ce conduce la aparitia unor afectiuni ale gingiilor ii ale cavitatii bucale.

Acceptor
Substanta care, in urma combinarii cu hidrogenul, sufera un proces de reducere.

Accesor

Nervul, perechea a XI-a de nervi cranieni.

Accident ischemic tranzitoriu
Accident neurologic provocat printr-o intrerupere sau diminuare a circulatiei sangvine intr-un vas cerebral ii are o durata mai mica de 24 ore.

Accident vascular cerebral

Accident neurologic cauzat de o leziune vasculara cerebrala, ce are o durata mai mare de 24 ore.

Acefalie

Malformatie congenitala manifestata prin lipsa capului.

Acentric
Termen folosit in genetica, ce se refera la un cromozom care nu prezinta centromer.

Acervulus cerebri
Masa de granule de material care contine calciu, gasita frecvent in glanda hipofiza.

Acetabul

Cavitate articulara a osului coxal, pentru articulatia cu capul femurului.

Acetazolamida
Diuretic ce actioneaza prin inhibarea anhidrazei carbonice. Utilizat frecvent in trecut (DC-Diamox), in prezent este inlocuit de diuretice mai eficiente.

Acetilcolina

Neuromediator prezent atat in sistemul nervos central, cat ii in cel periferic, eliberat la nivelul sinapselor colinergice. Acidul este sintetizat atat in pericarion, cat ii in butonii terminali axonali, din colina. Avand doua grupari active, acidul intra in interactiune cu doua tipuri de receptori colinergici: receptorii muscarinici (M) ii receptorii nicotinici (N). Cuplarea alosterica a acidului cu receptorii de tip M determina in majoritatea structurilor, inclusiv in SNC, efecte depolarizante, excitatoare. Exceptie fac musculatura cardiaca ii unii neuroni centrali, unde apar fenomene de hiperpolarizare ii inhibitie. Prin cuplarea cu receptorii N, acidul determina exclusiv depolarizarea ii initierea potentialului de actiune, cu efectele sale specifice (contractia musculaturii scheletice).

Achile
Tendon al muichilor gambei, situat in partea posterioara a gleznei ii fixat pe calcaneu.

Achilie

Diminuarea sau absenta unor componente din secretiile digestive ii chiar a volumului secretiei. 1. Achilie gastrica inseamna scaderea debitului sucului gastric, cu absenta acidului clorhidric diminuarea pepsinei. 2. In achilie pancreatica scade secretia pancreatica ii pot lipsi unor componenti ai acesteia.

Acid acetilsalicilic

Aspirina, numele comercial al acidului acetilsalicilic, este un medicament calmant ii antipiretic (care combate febra).

Acid arahidonic

Acid gras nesaturat, cu 20 de atomi de carbon, derivat din fosfolipidele membranelor celulare. El este degradat de ciclooxigenaza in prostaglandine, prostaciclina ii tromboxan A2, iar delipooxigenaza in leucotriene. Medicamentele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba formarea de acid arahidonic ii, implicit, a tuturor derivatilor, in timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene ii aspirina ar bloca doar activarea ciclooxigenazei, neafectand producerea de leucotriene.

Acid ascorbic
Numit ii vitamina C, acidul ascorbic asigura protectia impotriva unor forme de cancer ii boli coronariene. Este indicat pentru intarirea sistemului osos, a dintilor, gingiilor, a vaselor capilare ii a tesuturilor conjunctive.

Acid azotic
Lichid incolor, cu efect coroziv foarte puternic. Este utilizat uneori in testele de dozare a albuminei in urina, la prepararea derivatilor nitrati ii in industrie (explozivi ii coloranti).

Acid benzoic
Acid benzoic – substanta cristalina, alba, extrasa din raiini naturale sau fabricata sintetic ii intrebuintata in industria colorantilor, a medicamentelor.

Acid carbolic
1. Compus organic derivat din benzen prin inlocuirea unui atom de hidrogen cu un hidroxil, folosit in farmacie ii in industrie; acid fenic. 2. Nume generic dat compuiilor organici derivati din hidrocarburile aromatice prin inlocuirea unuia sau a mai multor atomi de hidrogen cu hidroxili corespunzatori.

Acid citric
Acid organic care se gaseite, mai ales, in sucul de lamaie ii de portocale, avand diferite intrebuintari (in industria alimentara, in medicina).

Acid clorhidric
Acid clorhidric – gaz incolor cu miros intepator, rezultat din combinarea clorului cu hidrogenul sau prin actiunea acidului sulfuric asupra sarii de bucatarie, cu numeroase intrebuintari in industria chimica.

Acid dezoxiribonucleic
ADN – una dintre cele mai complexe molecule organice, se gaseite in fiecare celula a unei fiinte vii ii este esential pentru identitatea oricarui organism, fiind un suport al controlului activitatii celulare ii al transmiterii caracterelor ereditare.

Acid folic
Vitamina hidrosolubila din complexul B de vitamine, care se gaseite in plantele verzi, ficat ii drojdii, fiind obtinuta ii prin sinteza. Este un factor de maturatie al celulelor, indeosebi al celor din maduva osoasa. Are rol in sinteza acizilor nucleici ii utilizari terapeutice.

Acid folinic
Derivat al tetrahidrofolatului care ocoleite blocajul metabolismului folatilor produs de inhibitorii dihidrofolat-reductazei, furnizand o forma de folat ce intra direct in ciclul metabolic al radicalilor monocarbonici. Este un antagonist biochimic al medicamentelor antifolice.

Acid gamma-aminobutiric
Aminoacid ce actioneaza ca neurotransmitator in sistemul nervos central.

Acid glucuronic
Acid derivat din glucoza, important constituent al condroitinsulfatului ii al acidului hialuronic.

Acid gras
Acid organic, este principalul constituent al lipidelor. Combinat cu glicerina formeaza grasimi.

Acid gras esential
Acid gras nesaturat, cu 20 de atomi de carbon, derivat din fosfolipidele membranelor celulare. El este degradat de ciclooxigenaza in prostaglandine, prostaciclina ii tromboxan A2, iar de lipooxigenaza in leucotriene. Medicamentele antiinflamatoare steroidiene ar inhiba formarea de acidului arahidonic ii, implicit, a tuturor derivatilor sai, in timp ce antiinflamatoarele non-steroidiene ii aspirina ar bloca doar activarea ciclooxigenazei, neafectand producerea de leucotriene. Sinonim cu acid arahidonic.

Acid hialuronic
Mucopolizaharid prezent in lichidul sinovial, in umoarea apoasa ii in cea vitroasa.

Acid hidrocianic
Acid volatil toxic care in urma inhalarii poate provoca decesul.

Acid lactic
Compus chimic format in celule ca produs final al metabolismului glucozei in absenta oxigenului.

Acid lipoic
Compus organic care contine sulf.

Acid nicotinic
Substanta cu proprietati vitaminice, prezenta in cea mai mare parte din celulele vii (ficat, lapte, drojdie, porumb). Este utilizata ca vasodilatator ii in tratamentul pelagrei.

Acid nucleic
Compus organic complex, alcatuit dintr-un lant de nucleotide. Exista: ARN (acid ribonucleic) ii ADN (acid dezoxiribonucleic).

Acid oxalic
Acid organic, continut de vegetale diverse. Se formeaza, de asemenea, in organism in cursul degradarii acidului ascorbic ii glicocolului. Sub forma de oxalat de calciu, participa la formarea calculilor urinari. Este extrem de toxic.

Acid pantotenic

Vitamina B5 asigura buna functionare a sistemului nervos. Ajuta organismul la asimilarea substantelor nutritive din alimente.

Acid ribonucleic

ARN este un acid nucleic care se gaseite in toate celulele vegetale ii animale, avand un rol deosebit de important in procesele biologice, utilizand informatia ereditara purtata de catre acidul dezoxiribonucleic pentru a sintetiza proteinele.

Acid sialic
Reprezinta un constituent esential al functiunii glucidice aglicoproteinelor de la nivelul membranelor celulare. Cuprins in structura capsulei bacteriene, acidul sialic previne acumularea la suprafata bacteriilor a fractiunii C3b a complementului, in cantitate suficienta pentru a initia uciderea microorganismelor.

Acid sulfuric
Acid puternic coroziv, avand formula chimica H2SO4. Se foloseite in special in industrie.

Acid tricloracetic
Substanta folosita in diverse boli de piele.

Acid uric
Acid cristalin, produs final de degradare a purinelor organice (nucleotide) ii a purinelor alimentare, prezent in sange. Se poate acumula in unele stari patologice, ca guta, nefrite, leucemii tratate cu antimitotice sau prin radioterapie, ii se poate elimina prin urina.

Acidemie

Scaderea pH-ului plasmatic (normal 7,30-7,42) ca urmare a creiterii concentratiei de ioni de hidrogen din plasma. Aceasta denumire a fost propusa pentru eliminarea ambiguitatii termenului acidoza, care semnifica atat diminuarea pH-ului sanguin, cat ii diminuarea concentratiei substantelor tampon fara diminuarea efectiva a pH-ului.

Acidofil
Despre un compus tisular sau celular avand o afinitate selectiva pentru coloranti acizi, ca eozina.

Acidoza
Creitere a aciditatii ii reducere a rezervei alcaline din sange, din cauza unor tulburari functionale in organism.

Acidoza lactica
Forma particulara de acidoza metabolica datorata unei acumulari de acid lactic in sange.

Aclazie diafizara

Actiune congenitala a dezvoltarii cartilajului ii osului.

Aclorhidrie
Lipsa acidului clorhidric din secretia gastrica.

Acnee
Acneea este o dermatoza provocata de porii inflamati (puncte negre sau puncte albe), coii, chisturi sau noduli. Deii nu este o boala periculoasa, acneea poate fi suparatoare ii poate desfigura. In cazul unei acnee severe, pot aparea cicatrici permanente. Acneea este probabil una dintre cele mai neintelese afectiuni.

Acnee juvenila

Este o dermatoza caracterizata printr-o inflamatie purulenta a foliculului pilosebaceu, insotita de secretie exagerata a glandelor sebacee. Acneea juvenila apare la tineri, incepand din pubertate (14-15 ani). In perioada adolescentei, organismul produce mari cantitati de hormoni, iar pielea iii schimba aspectul.

Acolurie
Absenta pigmentilor biliari in urina in unele forme de icter.

Acondroplazie

Boala congenitala caracterizata prin oprirea creiterii oaselor membrelor, in contrast cu dezvoltarea normala a oaselor capului ii ale trunchiului.

Acorie
Malformatie caracterizata prin lipsa pupilei.

Acrocentric

Cromozom al carui centromer este situat in apropierea capatului.

Acrocianoza
Acrocianoza este sindrom de boala manifestat prin coloratie albastru-violacee a extremitatilor ii uneori a fetei, permanenta ii mai putin dureroasa, accentuata de frig, care apare in context familial, afectand de obicei sexul feminin. Se poate insoti de hiperhidroza, keratoza pilara ii de infiltrarea extremitatilor. Evolutia este cronica, cu exacerbari iarna.

Acrodermatita
Inflamatie a tegumentelor mainilor sau picioarelor.

Acrodinie

Boala vasomotoare a extremitatilor observabila la copilul cu varsta cuprinsa intre 6 luni ii 5 ani.

Acrokeratoza

Dermatoza care se manifesta printr-o ingroiare a pielii observata in principal la nivelul palmelor de la maini ii talpilor de la picioare.

Acromatic

Care nu se coloreaza cu diferiti coloranti.

Acromegalie
Boala endocrina care se manifesta prin dezvoltarea exagerata a capului ii a membrelor datorita hipersecretiei hipofizei.

Acromion
Proces osos aflat la varful spinei scapulei (omoplat).

Acroparestezie
Tulburare de sensibilitate manifestata la extremitatile corpului prin senzatii de amortire, de piicatura sau de furnicare.

Acropustuloza infantila

Boala benigna, neinfectioasa, a nou-nascutului ii sugarului ce se caracterizeaza prin grupuri de pustule mici, ce apar pe palme ii pe degetele mainilor, pe talpile picioarelor ii pe degetele de la picioare ii destul de rar in alte regiuni ale corpului.

Acroscleroza
Afectiune cutanata, care este un tip de sclerodermie generalizata.

Acrozom

Structura situata in partea anterioara a spermatozoidului, care are drept scop digerarea membranei ovulului, facilitand fecundatia.

ACTH

Hormonul adenocorticotrop – hormon care controleaza activitatea glandei suprarenale.

Actina
Proteina care se gaseite in muichi, avand rol in contractia acestora.

Actinomicete
Grup de microorganisme foarte raspandite in natura, inrudite cu ciupercile inferioare, dintre care unele sunt purtatoare de boli pentru om ii animale, iar altele produc antibiotice. Microorganisme ce traiesc in mod normal in cavitatea bucala a fiintelor umane, aparitia infectiei este favorizata de o igiena dentara precara ii de o stare imunodepresiva.

Actinomicoza
Boala infectioasa (la oameni ii la animale) provocata de anumite ciuperci ii bacterii (actinomicete), care se manifesta prin aparitia unor abcese cronice.

Actinoreticuloza
Dermatoza cronica a adultului, cauzata de o hipersensibilitate a pielii la lumina.

Actinoterapie
Totalitatea metodelor de tratament ce includ radiatii ultraviolete sau infraroiii.

Activator ortodontic
Aparat folosit in tratamentul ortodontic, cu scopul de a miica dintii.

Acufena

Perceptie de zgomote in urechi, subiective sau obiective, de origine foarte variata.

Acuitate vizuala
Capacitatea perceptiei vizuale: gradul in care o persoana poate distinge detalii fine.

Acupunctura
Acupunctura este un tratament ce consta in inteparea anumitor puncte situate la nivelul pielii, puncte ce se afla de-a lungul unor meridiane energetice care formeaza o retea complexa. Scopul tratamentului prin acupunctura este echilibrarea functionarii organismului. Se urmareite eliminarea urmarilor factorilor ce produc boala, creiterea rezistentei proprii a organismului la imbolnavire, refacerea energiei afectate a diferitelor organe.

Acustic
1. Nervul, nervul vestibulocohlear. 2. Termen care se refera la sunete sau la simtul auzului.

Acut

Boala cu evolutie rapida, cu caracter de criza.

Adam (mar al lui)

Cartilaj tiroid al laringelui, situat in partea mediana a gatului.

Adam-Strokes (sindromul lui)
Accident neurologic cauzat de o diminuare brusca a irigarii cerebrale.

Adamantinom
Tumoare dentara maligna.

Adaptare
Proprietate a organismelor vii datorita careia o serie de caracteristici fiziologice ii anatomice ale acestora se pot modifica in functie de particularitatile sau de transformarile mediului ambiant. In general, efectele adaptarii sunt favorabile vietii organismelor in conditii de mediu noi sau modificate.

Addison (boala a lui)
Este o boala endocrina rara, care consta in o deficienta hormonala ce afecteaza 1 din 100.000 de persoane. Boala se caracterizeaza prin pierderea greutatii, slabiciune in muichi, tensiune arteriala scazuta ii intunecarea pielii indiferent daca a fost sau nu expusa la soare. Boala Addison apare cand glandele suprarenale nu mai produc suficient hormon cortizol, iar in unele cazuri nici aldosteron. Din aceste motive boala este uneori numita insuficienta suprarenala cronica.

Adductie
Miicare care apropie un membru sau un segment de membru de axul median al corpului.

Adductor
Despre un muichi care produce apropierea unei parti a corpului catre linia mediana a corpului.

Adeneflegmon
Inflamatie purulenta a unui ganglion sau a unei glande.

Adenina

Baza purinica ce intra in compozitia acizilor nucleici. Catabolismul sau conduce, la om, la acidul uric.

Adenita
Boala care consta in inflamarea ganglionilor limfatici.

Adenocarcinom
Tumora maligna care se dezvolta din celulele tubilor renali. Sinonim cu carcinom renal, tumora Grawitz, epiteliom renal cu celule clare, hipernefrom (deoarece initial a fost considerata de origine suprarenala).

Adenofibrom
Tumoare glandulara benigna, formata din tesutul glandei ii din tesutul conjunctiv.

Adenograma
Examen citologic (studiul celulelor) ii bacteriologic (cautarea germenilor) al ganglionilor superficiali.

Adenohipofiza
Lobul anterior sau glandular (antehipofiza sau adenohipofiza), in forma de semiluna, care contine lobul posterior in concavitatea sa, exercita o functie endocrina reglatoare asupra celei mai mari parti a glandelor cu secretie interna, prin intermediul stimulinelor.

Adenoid
A carui structura aminteite de cea a unei glande (epiteliom adenoid) sau a unui ganglion (tesut adenoid, vegetatii adenoide).

Adenoidectomie
Interventie chirurgicala care consta in excizia vegetatiilor adenoide la pacientii cu dificultati de respiratie pe nas sau otita exudativa.

Adenoidism
Denumire data ansamblului de manifestari locale ii generale care apar la copiii cu vegetatii adenoide.

Adenom
Tumora benigna dezvoltata la nivelul unei glande; structura sa este asemanatoare cu cea a glandei din care provine. 1. Adenoame hipofizare, tumori nodulare circumscrise, inchise in iaua turceasca largita. 2. Adenom broniic, cu evolutie lenta, dar ii cu malignitate locala; uneori metastazeaza. 3. Adenom malign. 4. Adenom sebaceu, prin hiperplazia benigna a glandelor sebacee. 5. Adenom vilos, polip al mucoasei intestinale.

Adenom mamar
Tumora benigna a sanului, predominant in decada a 2-a de viata.

Adenomatoza
Hiperplazie adenomatoasa multinodulara la nivelul inveliiului sau parenchimului unei glande.

Adenomatoza multiendocriniana
Sinonim du neoplazie endocriniana multipla, denumire generica pentru o serie de sindroame in cadrul carora coexista tumori multiple maligne sau/ii benigne, cu localizare la nivelul glandelor endocrine (de regula, hiperplazie paratiroidiana, tumori endocrine pancreatice ii adenoame hipofizare).

Adenomatoza pleuriendocrina

Formare de andenoame pe doua sau mai multe glande endocrine.

Adenomectomie

Eliminarea pe cale chirurgicala a unui adenom.

Adenomegalie
Hipertrofie a ganglionilor limfatici.

Adenomion

Tumora formata in principal din tesut glandular, alaturi de tesut muscular neted.

Adenomioza
Prezenta de tesut asemanator endometrului in alte zone ale organismului.

Adenopatie

O adenopatie reprezinta o afectiune a ganglionilor limfatici, de origine inflamatorie, infectioasa sau tumorala, ce se caracterizeaza printr-o creitere in volum a ganglionilor.

Adenovirus
Grup de viruiuri care produc adenoviroze.

Aderenta
Ţesut fibros care se dezvolta in cavitatile seroase, in urma unei infectii sau interventii chirurgicale, unind organe care in mod normal sunt separate.

Aderenta imuna
Sinonim cu imunoaderenta.

ADH
Hormonul antidiuretic cunoscut ii sub numele de vasopresina, acesta controleaza absorbtia de apa din organism.

Adie (sindrom al lui)
Afectiune neurologica ce este caracterizata printr-o diminuare sau disparitie a reflexelor osteotendinoase ii prin reactii pupilare.

Adinamie
Boala ereditara de tip autozomal dominant, cu debut in copilarie, care este inrudita cu paralizia periodica familiala (boala Westphal). Se caracterizeaza prin hiperkaliemie ce evolueaza paralel cu crizele paroxistice de paralizie de tip periferic, care apar la nivelul extremitatilor distale ale membrelor ii se extind spre radacinile acestora, avand maximum de intensitate in 30 de minute. Nu apar tulburari senzitive, dar se pot asocia tulburari ale ritmului cardiac ii ale tensiunii arteriale, ca ii fenomene miotonice.

Adipoceara

Substanta grasa, de culoare gri-albicioasa, moale ii de consistenta cerii, formata in principal din acizi graii in care tesuturile moi ale corpului pot fi transformate dupa moarte.

Adipocit

Celula care contine in citoplasma incluziuni lipidice. Adipocitul brun intra in structura tesutului adipos brun (prezent la nou-nascut ii la unele mamifere), cu rol in disiparea energiei sub forma de caldura.

Adipoza

Exces de grasime in tesutul celular subcutanat.

Adipsie
Absenta senzatiei de sete, care la unii indivizi poate dura zile sau chiar saptamani.

Aditiv alimentar

Substanta adaugata intentionat intr-un aliment, in general in cantitati mici, pentru facilitarea conservarii, pentru stabilizarea sau ameliorarea calitatilor specifice alimentului (savoarea ii aspectul acestuia), ca ii pentru favorizarea unei preparari care ii nu ii denatureze calitatile. Utilizarea aditivilor, indeosebi a conservantilor, este reglata prin dispozitii legale, care stabilesc calitatile necesare ii procentajele maxime ce pot fi utilizate.

Adjuvant

Preparat care, administrat concomitent cu un antigen, amplifica raspunsul imunologic al acestuia. Adjuvantele sunt, cel mai frecvent, substante minerale uleioase sau derivate din anumite microorganisme. Cel mai raspandit este adjuvantul complet Freund, capabil sa stimuleze atat raspunsul imediat celular, la animale de experienta, cat ii formarea anumitor clase de imunoglobuline. Este o emulsie uleioasa in mediu hidric (monooleat de manitol amestecat cu ulei de parafina), continand micobacterii omorate ii deshidratate, suspendate in faza uleioasa.

ADN
Sinonim acid dezoxiribonucleic – acid nucleic, suport al controlului activitatii celulare ii al transmiterii caracterelor ereditare.

Adolescenta

Adolescenta este o perioada de tranzitie cand un baiat sau o fata nu mai este un copil, dar nu este nici adult inca. Adolescenta incepe la pubertate ii este insotita de importante transformari pe planurile biologic, psihologic ii social.

Adrenalina

Adrenalina este un hormon care se formeaza in maduva capsulelor suprarenale; este primul hormon izolat in stare cristalizata (Takamine, Aldrich, von Furth, 1901). In organism, adrenalina are functiuni multiple: regleaza tensiunea arteriala prin ingustarea capilarelor sanguine, regleaza concentratia constanta a glucozei in sange, actionand antagonist cu insulina (adrenalina mareite, iar insulina scade aceasta concentratie).

Adrenergic
1. Substanta care actioneaza ca adrenalina ii levarterenolul, prin cuplare cu receptorii α ii/sau β ai sistemului simpatic. 2. Cu referire la eliberarea de adrenalina sau care actioneaza prin intermediul adrenalinei. 3. Caracteristica unei sinapse sau a unei cai nervoase in care mediatorul chimic este adrenalina.

Adrenolitic
Cu efect inhibitor asupra actiunii adrenalinei.

Adventice

1. Tunica externa a peretelui unei vene sau artere care consta din tesut conjunctiv ii o retea foarte fina de vase care nutresc peretele. 2. Patura externa de tesut conjunctiv a unui organ acoperit sau nu de o membrana seroasa.

Aerator transtimpanic
Sistem de drenaj plasat in membrana timpanica ce pune in comunicatie urechea medie ii urechea externa (sinonime diabolo, dren transtimpanic, yoyo).

Aerob
1. Despre un proces care se desfaioara in prezenta oxigenului, depinzand de acesta. 2. Referitor la microorganisme care se dezvolta doar in prezenta oxigenului.

Aerobilie
Prezenta aerului in caile biliare.

Aerocolie
Acumulare de gaze in stomac sau in intestin, care da senzatia de balonare a abdomenului. Se poate insoti de dureri localizate in dreptul inimii, dar care in realitate sunt datorate faptului ca punga de aer, uneori foarte mare, apasa pe inima, mai ales cand cel in cauza se culca pe partea stanga.

Aerodontalgie
Durere dentara care apare la scaderea presiunii atmosferice in timpul zborului cu avionul sau al ascensiunilor pe munte.

Aerofagie
Proces caracterizat prin inghitirea, odata cu saliva sau cu alimentele ingerate, a unei cantitati mari de aer.

Aerofobie
Teama patologica de curenti de aer, manifestata ca simptom al unor afectiuni nervoase.

Aerogastrie
Creiterea exagerata a aerului in stomac sau in intestin, cunoscuta sub numele de aerogastrie sau aerocolie, se poate insoti de dureri localizate in dreptul inimii, dar care in realitate sunt datorate faptului ca punga de aer, uneori foarte mare, apasa pe inima, mai ales cand cel in cauza se culca pe partea stanga.

Aerosol
Dispersie de particule solide sau lichide intr-un mediu gazos. Se disting aerosoli naturali ii aerosoli artificiali obtinuti prin diferite metode. Aerosolii naturali exista in atmosfera, iar abundenta lor in marile zone urbane poluate poate provoca variatii ale echilibrului radiatiilor in sistemul pamant-atmosfera. Aceste variatii contribuie la efectul de sera. Metoda curenta pentru obtinerea aerosolilor consta in introducerea unei pulberi sau a unui lichid intr-un curent puternic de aer. Pentru dispersii relativ grosiere se pot utiliza atomizoare, in care aerosolii se obtin cu ajutorul unui gaz propulsiv comprimat.

Aeroterapie

Tratament al unor boli prin cura de aer.

Afazie

Pierdere totala sau partiala a intelegerii ii a posibilitatii de a reda cuvintele, ca urmare a unei leziuni cerebrale – disfazie – alalie.

Afebril
Despre un organism uman a carui temperatura este in limite normale.

Afect

1. Traire emotionala intensa cu evolutie impetuoasa ii scurta. 2. Leziune produsa de un agent infectios.

Aferent
Care conduce la un organ sau de la periferie spre centru.

Afibrinogenemie
Absenta sau deficienta fibrinogenului din sange.

Aflatoxina
Toxina produsa de sporii ciupercilor din genul Aspergillus flavus ii Aspergillus parasiticus, care infesteaza arahidele.

Afonie
Pierdere a vocii, completa sau partiala. Etiologia poate fi diferita: leziune cu sediu laringian (laringita, tumora benigna sau maligna a corzilor vocale), paralizie de nerv recurent (frecvent postoperator) sau leziune centrala (a nucleului ambiguu al nervului X cranian), cand se produce afazie. Afonia poate sa apara ii fara o leziune organica, de exemplu in paranoia, isterie sau prin spasm muscular laringian (afonie spastica).

Afte
Afta este o leziune elementara care caracterizeaza stomatita aftoasa ii in general aftozele. Este localizata la nivelul mucoasei orofaringiene, mai rar pe mucoasa genitala. Se prezinta sub forma unei ulceratii de dimensiuni mici, de forma rotunda sau ovalara, care de obicei prezinta un burelet inflamator eritematos, fiind foarte dureroasa. Afta rezulta dupa spargerea unei vezicule pline cu lichid seros, izolate sau grupate. Afta se dezvolta dintr-o vezicula (uneori de origine virala) ii se insoteite de o senzatie de arsura.

Aftoza
Aftoza este o afectiune cronica caracterizata prin aparitia unor mici ulceratii dureroase pe mucoase (in special cea bucala) ii, mai rar, pe tegument, care au tendinta la recidive. Cel mai frecvent se intalneite la persoanele cu varste cuprinse intre 20 ii 50 de ani.

Agalactie
Absenta secretiei lactate dupa naitere. Incorect folosit este termenul agalaxie.

Agamaglobulinemie
Absenta gamaglobulinelor din sange. Acest termen desemneaza un grup de boli determinate de afectarea imunitatii umorale, al carei suport il reprezinta anumite gamaglobuline, imunoglobulinele. Se disting: 1. Agamaglobulinemie congenitala de tip Bruton. 2. Agamaglobulinemii idiopatice dobandite tardive, care ar putea reprezenta forme congenitale cu expresie tardiva. 3. Agamaglobulinemii secundare din unele boli ale sangelui (leucemie limfoidaa cronica, mielom). Agamaglobuliniemiile pot fi disociate prin absenta selectiva a uneia sau mai multor imunoglobuline.

Agarofobie
Frica patologica obsesiva ii nemotivata de a traversa locuri deschise (piete, spatii largi).

Agastrie
Absenta congenitala sau dupa eliminarea pe cale chirurgicala a stomacului.

Agenezie

Defect de dezvoltare a unui tesut sau a unui organ prin afectarea embrionului din cauza unei anomalii a mesajului ereditar sau a unei embriopatii.

Ageuzie

Pierderea totala sau partiala (in acest caz se utilizeaza ii termenul hipoageuzie) a simtului gustului sau absenta senzatiilor gustative elementare: sarat, dulce, amar ii acid.

Aglutina
Anticorp capabil sa produca aglutinarea elementelor purtatoare ale antigenului impotriva caruia el se indreapta.

Aglutinare

Reactie specifica de aparare a organismului, caracterizata prin adunarea in mici gramezi a globulelor roiii, bacteriilor sau altor elemente, in prezenta anticorpilor corespunzatori.

Aglutinina
Alipirea celulelor sau bacteriilor purtatoare ale unui antigen.

Aglutinogen

Antigen prezent la nivelul unei suprafete celulare, ce favorizeaza aglutinarea in prezenta anticorpului corespondent.

Agnozie

Pierderea capacitatii de recunoaitere ii de expresie mentala a stimulilor senzoriali, deii etapa de perceptie (segmentul periferic al analizatorilor) este normala. Rezulta imposibilitatea recunoaiterii persoanelor, a obiectelor, imaginilor, sunetelor, a propriului corp (autotopagnozia), a capacitatii de intelegere a succesiunii ii duratei evenimentelor (agnozie de timp). In functie de natura acestor stimuli agnozia se clasifica in: auditiva, vizuala, olfactiva, gustativa, tactila. Definitia agnoziei reprezinta un subiect de controverse: pe de o parte, se sustine ca exista totdeauna tulburari senzitive elementare, pe de alta parte, dimpotriva, chiar existenta agnoziei ca entitate este pusa la indoiala.

Agrafie
Afectiune patologica manifestata prin incapacitatea de a scrie, independenta de orice tulburare motorie.

Agranulocitoza

Sindrom hematologic caracterizat prin absenta granulocitelor neutrofite din sange, datorita unor agenti medicamentoii sau fizici.

Agresivitate
Tendinta la atac, comportamente ii cuvinte ostile fata de orice persoana sau obiect care reprezinta obstacol in obtinerea unei satisfactii imediate. Agresivitatea poate fi manifesta (amenintari ii insulte, distrugere a unor obiecte, lovire) sau ascunsa, mai mult sau mai putin reprimata (exprimata prin privire, mimica, aluzii). Poate fi dirijata impotriva altei persoane (heteroagresivitate) sau impotriva propriei persoane (autoagresivitate: automutilare, acte suicidale).

Agromanie

Impuls patologic de a trai singur la tara.

Ahile (tendonul lui)

Tendonul lui Ahile face legatura intre calcai ii muichii gambei. Este cel mai mare tendon din corpul uman ii permite miicarea degetelor necesara in timpul mersului sau a alergatului.

AINS
Antiinflamatoarele nesteroidiene sunt unele din cele mai prescrise medicamente din lume, constituind medicatia de prima linie in controlul afectiunilor reumatismale inflamatorii cronice.

Akafie
Absenta cristalinului.

Akinezie
Tulburare caracterizata prin diminuarea sau disparitia miicarilor spontane ii automate ii prin lentoarea miicarilor voluntare, in absenta lezarii caii motorii principale. Acesta tulburare este una din caracteristicile fundamentale ale sindromului parkinsonian ii se exprima la maximum in mutismul akinetic.

Alactazie

Absenta sau deficienta lactazei din intestin.

Alalie

Incapacitate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale.

Alanina
Aminoacid neesential, constituent al proteinelor ii glucoformator.

Alantoida

Sac membranos, in care se dezvolta portiunea posterioara a tubului digestiv embrionar, al carui perete contribuie la formarea cordonului ombilical ii a placentei.

Alantoina

Produs de oxidare al acidului uric, prezent in urina mamiferelor.

Alaptare

Modalitate de alimentare a nou-nascutului ii a sugarului in care laptele joaca rolul principal.

Albinos

Afectat de albinism, lipsit de pigmentii normali ai pielii.

Albuginee
Membrana fibroasa, dura, cu aspect albicios, care inconjoara unele organe: globul ocular, penisul.

Albuginita
Inflamatia albugineei.

Albumina
Substanta organica din grupul proteinelor, solubila in apa, coagulabila prin incalzire ii precipitabila la actiunea acizilor anorganici, care intra in compozitia albuiului de ou, a sangelui ii a altor lichide organice.

Albuminurie

Prezenta albuminei (proteinelor) in urina.

Albumoza

Substanta produsa in timpul digestiei proteinelor de catre pepsina ii alte endopeptidaze. Sinonim cu proteina Bence-Jones.

Albumozurie
Prezenta in urina a albumozei, denumita ii proteina Bence-Jones. Albumozurie se observa in mielomul multiplu ii, uneori, in leucemie, osteomalacie ii in metastazele osoase.

Alcalemie
Creiterea pH-ului sau scaderea concentratiei ionilor de hidrogen din sange.

Alcali
Substante bazice care au reactie alcalina ii prezinta proprietati specifice, provocand saponificarea grasimilor.

Alcaloid

Substanta organica produsa de plante utilizata deseori in terapeutica, datorita efectelor benefice pe care le produce asupra organismului.

Alcaloza
Stare patologica in care alcalinitatea plasmei ii a lichidelor interstitiale este crescuta anormal.

Alcool
Denumire generala pentru clasa de compuii organici care se formeaza prin inlocuirea unui atom de hidrogen cu o grupare hidroxil (OH). In urma reactiilor cu cu metalele alcaline formeaza alcoolati, iar in urma reactiilor cu acizi formeaza esteri.

Alcoolemie
Prezenta ii concentratia alcoolului etilic in sange. Determinarea sa are importanta medico-legala. Toleranta individuala este extrem de variabila. Intre 1 ii 2,5 g ‰ produce euforie ii excitatie; de la 2,5 g ‰ se instaleaza o stare de narcoza, iar catre 4-5 g ‰ apare coma. Responsabilitatea penala (delict, accident) la noi in tara este angajata de la 1 g ‰.

Alcoolism
Orice absorbtie de bauturi alcoolice care depateite consumul alimentar obiinuit. Termenul de oenolism semnifica alcoolismul prin abuzul de vin. Alcoolismul cronic reprezinta un complex de tulburari provocate de ingestia repetata, timp de ani de zile, a unor doze excesive de alcool. Aceste perturbari pot fi sistematizate astfel: tulburari psihice (afective, euforie nejustificata, scadere a memoriei, a discernamantului); tulburari nervoase (polinevrite, tremor); leziuni organice (indeosebi gastrita ii ciroza). Alcoolismul cronic este frecvent legat de probleme psihologice ii sociale, deci un alcoolic nu trebuie examinat simplist, el obligand la o autentica ancheta sociala.

Aldosteron
Hormon mineralocorticoid secretat de zona glomerulara a corticosuprarenalei. Actioneaza pe rinichi, intervenind in reglarea echilibrului hidroelectrolitic.

Alela
Forma diferita a unei gene care determina o trasatura diferita a unui caracter.

Alergie
Alergia este reactia organismului unor persoane la contactul repetat cu anumite substante, denumite alergene. Ele se gasesc in unele alimente, in aer, in unele medicamente.

Alfablocant
Agent simpaticolitic, inhibitor specific al receptorilor alfa-adrenergici, prezenti indeosebi in muichii netezi vasculari.

Alfaproteina
Proteina care se formeaza in ficatul ii in sacul vitelin ii care este prezenta in lichidul amniotic ii secundar, in sangele matern.

Algezimetru
Aparat folosit in detectarea pragului de receptie al senzatiei de durere.

Algie
1. Durere la nivelul unui organ sau al unei regiuni care nu corespunde unei leziuni anatomice evidente. 2. Termenul utilizat ca sufix implica ideea unei dureri fara leziune evidenta.

Alienatie mintala

Grad de boala psihica in care subiectul nu este responsabil pentru actele sale.

Alienie
Absenta splinei.

Alopatie
Desemneaza metodele medicinii clasice de terapeutica medicamentoasa, prin care se utilizeaza doze active farmacodinamic ce combat cauzele, modificarile patogenice ii simptomele bolilor. Remediile declanieaza simptomele bolii respective, dupa principiul contrariis curantur (durerea se trateaza printr-un analgezic, iar diareea printr-un constipant). Aceasta metoda este opusa homeopatiei.

Alopecie
Caderea parului, progresiva sau brusca, congenitala sau dobandita, localizata sau difuza. Tipuri principale: 1. Alopecia cicatriceala este definitiva ii succede unele dermatoze (lupus eritematos, sclerodermie, lichen plan). 2. Alpecia in “luminii” este tranzitorie ii alcatuita din arii mici, multiple, denudate incomplet, localizate indeosebi supra- ii retroauricular. Este caracteristica sifilisului secundar. 3. Alopecia seboreica masculina sau androgenogenetica se produce la barbati, sub influenta a doi factori: hiperseboreea ii predispozita ereditara.

Alveola

Alveola pulmonara reprezinta elementul terminal al arborelui respirator, cea mai mica unitate structurala a acestuia. Alveola dentara reprezinta o cavitate a oaselor maxilare in care este fixat un dinte.

Alveoliza
Distructia, prin procese infectioase ii degenerative, a alveolelor dentare.

Alveoloplastie
Modelarea osului alveolar in urma unei extractii dentare.

Alveolotomie
Incizie chirurgicala a alveolelor dentare.

Alzheimer
Denumire prin care, in prezent, este desemnat ansamblul dementelor degenerative primare care pot debuta atat in perioada senescentei, cat ii inainte de aceasta, prevalenta bolii crescand semnificativ cu varsta (5 % peste 65 de ani). Boala Alzheimer se caracterizeaza anatomopatologic prin atrofie cerebrala generalizata ii aparitia unei demente cu evolutie lenta. Sunt evidente indeosebi: atrofia scoartei cerebrale la nivelul regiunilor parieto-temporo-occipitale, leziuni ale hipocampului ii o dilatare a ventriculilor cerebrali. Tabloul clinic este in relatie cu evolutia bolii.

Amaril
Se refera la febra galbena.

Amastie
Absenta congenitala a tesutului mamar.

Ambliopie

Scaderea acuitatii vizuale fara o cauza organica aparenta. Uneori este afectata separat perceptia culorilor. Nu se defineite astfel un defect ocular la care, oftalmoscopic, s-a constatat o anomalie sau o leziune anatomica.

Amelie
Malformatie congenitala ce consta in absenta celor patru membre.

Amelobalston
Neoplazie de natura epiteliala care se dezvolta la nivelul maxilarelor, pornind de la celulele generatoare de smalt dentar, ameloblaste. Amenoblastonul se localizeaza cel mai frecvent la nivelul unghiului sau ramului ascendent al mandibulei.

Ameloblast
Celula epiteliala a carei functie esentiala este formarea matricei smaltului dentar. Sinonim cu adamantoblast.

Amelogeneza
Procesul de formare a smaltului dentar de catre ameloblaste.

Amelom
Sinonime adamantinom, amelobalstontumora receidvanta a maxilarelor, in general benigna.

Amelopatie
Afectiune a smaltului dentar.

Amenoree
Absenta menstruatiilor. Amenoreea este normala in timpul sarcinii ii al secretiei de lapte matern, ca ii dupa menopauza. In definirea amenoreei se disting doua grupe cu semnificatie patologica: amenoree primara – absenta aparitiei menstruatiilor la tinere care au depaiit varsta pubertatii, ii amenoree secundara, ce survine dupa o perioada de menstruatii normale.

Amentie
Termen folosit in trecut cu referire la nebunie, debilitate.

Amfetamina
Amina simpatomimetica, sub forma de lichid incolor, cu efect stimulator asupra sistemului nervos central ii sistemul nervos periferic, ameliorand starea de oboseala ii producand o stare de bine.

Amfifil
Molecula care este atat hidrofila, cat ii lipofila.

Amfotrop

Virus capabil sa infecteze celule din orice specie. Astfel de virusuri sunt utilizate adesea ca vectori de gene recombinate.

Amiba
Microorganism unicelular care se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor.

Amiboid
Care se aseamana cu o amiba, indeosebi prin miicarile de deplasare cu ajutorul pseudopodelor.

Amidon
Substanta organica reprezentand forma de stocare a hidrocarbonatelor in majoritatea plantelor ii un constituent major al dietei. Amidonul este alcatuit din lanturi de molecule de glucoza ii are formula generala (C6H10O5)n. In functie de dispunerea lanturilor de glucoza, rezulta doua forme de amidon: 1. alfa-amiloza, alcatuita din lanturi lungi, neramificate. 2. amilopectina, constituita din lanturi cu ramificatii. Digestia amidonului se produce prin intermediul amilazei. Prezenta amido este detectata cu ajutorul iodului, in prezenta caruia alfa-amiloza da o culoare albastra, iar amilopectina o culoare roiie.

Amielinic
Termen care semnifica lipsa tecii de mielina la nivelul fibrelor nervoase.

Amigdala
Orice organ in forma de migdala.

Amigdalectomie
Ablatia totala a celor doua amigdale palatine.

Amigdalita
Este o inflamatie a amigdalelor provocata, cel mai frecvent, de viruiuri sau de bacterii. Amigdalele sunt situate in partea posterioara a gatului, cate una pe fiecare parte, avand rolul de a impiedica raspandirea infectiei in organism.

Amigdalotom

Instrument folosit in amigdalectomie.

Amilaceu

Despre o substanta sau un corp care contin amidon.

Amilaza

Enzima care catalizeaza hidroliza amidonului in molecule mici, maltoza ii dextrine.

Amilazurie
Prezenta amilazei in urina. Valorile normale sunt cuprinse intre 8-64 de unitati Wohlgemuth.

Amiloidoza
Fenomen patologic care consta in formarea ii depozitarea in anumite organe a unei substante proteice amorfe asemanatoare cu amidonul.

Amilolitic
Despre o enzima sau un factor care hidrolizeaza amidonul.

Amilopectina

Glucan component, alaturi de amiloza, al amidonului.

Amiloree
Continut excesiv de amidon in fecale.

Amiloza

Glucan component, alaturi de amilopectina, al amidonului.

Aminoacid

Compus organic care contine o grupare amino ii o grupare carboxil. Aminoacizii sunt constituentii fundamentali ai proteinelor.

Aminoacidurie

Prezenta a aminoacizilor in urina; cantitate de aminoacizi prezenta in urina.

Amiostenie

Scaderea fortei musculare.

Amiotonie

Deficienta sau chiar lipsa tonusului muscular.

Amiotrofic
Atrofiat, atrofie a unui grup de muichi, frecventa in unele boli ale sistemului nervos, articulare, musculare.

Amiotrofie
Atrofie a unui grup de muichi, frecventa in unele boli ale sistemului nervos, articulare, musculare.

Amitoza

Diviziune celulara produsa prin clivarea nucleului, fara condensarea cromozomilor ii fara formarea fusului de diviziune.

Amnestic
Care produce pierderea memoriei.

Amnezie
Incapacitatea de a memora sau de a-ii aduce aminte elemente memorate in trecut.

Amniocit
Celula de origine fetala regasita in lichidul amniotic.

Amniografie

Radiografia cavitatii amniotice opacifiata cu un mediu de contrast introdus prin punctia uterului gravid.

Amnios

Membrana care inveleite pana la naitere fetusul la mamifere, la pasari ii la reptile.

Amnioscopie

Observarea aspectului macroscopic al lichidului amniotic prin examen vizual cu ajutorul amnioscopului, introdus prin colul uterin.

Amniotic
Care apartine amniosului sau care se refera la amnios.

Amoniac
Compus binar al azotului cu hidrogenul, sub forma de gaz incolor la presiune atmosferica, cu miros iritant, foarte solubil in apa ii toxic pentru organismele vii.

Amoniemie
Prezenta amoniacului sau a sarurilor lui in sange.

Amoniurie
Eliminarea pe cale urinara a amoniacului, mai ales sub forma de clorura.

Amorf
Care nu are forma sau structura bine definita. Lipsit de forma.

Amorfognozie

Imposibilitatea recunoaiterii formei obiectelor prin pipait, prin simtul tactil.

Amorsa
Oligonucleotid care, hibridat cu o matrice de acid nucleic, permite unei polimeraze sa initieze sinteza unui al doilea lant complementar matricei.

AMP

Abreviere pentru acid adenozinmonofosforic.

AMP ciclic
Abreviere utilizata curent pentru a desemna adenozin-3, 5-monofosfatul ciclic, nucleotid sintetizat din ATP, ca raspuns la o stimulare hormonala a receptorilor suprafetei celulare. AMPc actioneaza ca mesager secund activand proteinkinaza A. Este inactivat prin hidrolizare in AMP de catre o fosfodiesteraza.

Ampicilina

Penicilina semisintetica cu activitate similara penicilinei G asupra germeilor gram-pozitivi, dar activa ii asupra unor germeni gram-negativi. Este inactivata de penicilinaza.

Ampliatie
Creiterea de dimensiuni in toate sensurile a cavitatii toracice in timpul inspirului. Poate fi evaluata prin masurarea perimetrului toracic.

Amplificare genica
1. Producerea in vivo de copii suplimentare ale unei secvente de ADN. 2. Tehnica pentru identificare bacteriilor de culturi sau din biobsii celulare, prin amplificarea cantitatii de ADN de origine bacteriana. Se obtine cu ajutorul unei ADN – polimeraza.

Amplificator
1. In electronica medicala: aparat utilizat in scopul reproducerii unui semnal, de obicei electric, cu intensitate marita. 2. In genetica: secventa de ADN capabila sa stimuleze transcriptia unei gene.

Amplificator de luminanta

Aparat care transforma imaginea optica in imagine electronica. Este utilizat in radioscopie pentru creiterea luminozitatii ii preciziei unei imagini obtinute direct pe un ecran fluorescent.

Amplimer
Fragment de ADN produs in cursul reactiei in lant a polimerazei.

Ampliometru toracic
Aparat pentru masurarea amplitudinii miicarilor respiratorii prin evaluarea circumferintei toracice in inspir ii expir.

Amprenta

Depresiune imprimata pe suprafata unui organ de catre o structura anatomica.

Amprenta dentara
Mulaj luat unui dinte ii tesutului inconjurator, sau a unui maxilar edentat. Pe dinte sau pe maxilar se aplica un material de amprentare moale, se aiteapta cateva minute, producandu-se un mulaj elastic. Dupa astfel de mulaj se fac protezele dentare sau aparatele ortodontice.

Ampula
Portiune tubulara dilatata in structura unor formatiuni anatomice. Exemplu: ampula rectala, portiune inferioara a rectului pelvin, ampula tubara, portiune dilatata situata la extremitatea trompei uterine.

Amputatie
Sectionarea ii indepartarea unui membru sau a unei parti din acesta, a unui san sau orice parte proeminenta a corpului.

Amsacrine
Medicament citotoxic administrat injectabil in tratamentul leucemiei miloidei acute.

Amuzie

Forma de agnozie constand in pierderea unui subiect a abilitatii de a recunoaite sau interpreta muzica. Acuitatea auditiva nu este alterata.

Anabioza
Revenirea unui organism la viata activa dupa o perioada de moarte aparenta sau de viata latenta.

Anabolism

Proces metabolic in urma caruia din componente simple sunt sintetizate componente complexe din sutructura celulei, necesare in dezvoltarea acesteia – este un proces consumator de energie.

Anabolizant
1. Care favorizeaza transformarea materiilor nutritive in tesuturile vii. 2. Un steroid inrudit cu testosteronul care favorizeaza productia de proteine.

Anaclitic
Despre cineva sau despre ceva care depinde de altcineva sau de altceva. Se spune indeosebi despre copilul mic care depinde de mama.

Anaclorhidrie
Absenta completa a acidului clorhidric din sucul gastric.

Anacotism

Anomalie a undei pulsului caracterizata prin aparitia unui mic croiet pe portiunea sa ascendenta.

Anacrotic
Care apartine ramurei ascendente a traseului inregistrat al pulsului.

Anaerob

(Despre microorganisme) Care traieite lipsit de aer – anaerobiotic -(despre fenomene biochimice) care se produce intr-un mediu fara aer.

Anaerobioza

Viata desfaiurata doar in absenta oxigenului molecular.

Anafaza
Stadiu al diviziunii celulare (stadiul al treilea), in decursul caruia cromozomii se dedubleaza, se separa ii se dirijeaza spre polii celulari.

Anafilatoxina

Substanta produsa in ser dupa activarea complementului (fractiile C3 ii C5) de complexele imune sau de unele substante coloidale: dextran, levuri, endotoxine ale bacteriilor gramnegative, venin de cobra.

Anafilaxie

Stare de hipersensibilitate specifica organismului de tip imediat, indusa de contactul repetat cu o substanta specifica de obicei de natura proteica ii care genereaza in organism anticorpi serici specifici.

Anaforeza

1. Ionogalvanizarea in tesuturi a unei substante electropozitive. 2. Reducerea activitatii glandelor sudoripare.

Anaforie

Forma de heteroforie care variza in diferite directii de privire, in care axele vizuale ale ambilor ochi au tendinta de divergenta in sus fata de planul orizontal.

Anafrodiziac

Substanta care diminueaza sau aboleite excitatia sexuala.

Anafrodizie

Diminuare sau absenta a dorintelor sexuale.

Anagen
Denumire a stadiului de creitere a parului in cadrul ciclului pilar.

Anal

Referitor la anus.

Analbuminemie
Absenta cvasitotala a serumalbuminei determinata de un defect de sinteza al acesteia.

Analeptic
Substanta care excita sistemul nervos central. Actiunile farmaco-dinamice utile terapeutic sunt: stimularea pshihomotorie, indepartarea oboselii, actiunea antihipnotica ii antinarcotica, stimularea respiratiei ii circulatiei, creiterea tonusului centrilor medulari. Dozele toxice au in general actiune convulsivanta.

Analgezic
Substanta capabila sa suprime sau sa atenueze durerea prin actiune centrala.

Analgezie
Stare caracterizata prin scaderea marcata sau disparitia sensibilitatii dureroase.

Analiza
1. Metoda itiintifica de cercetare a fenomenelor, bazata pe descompunerea lor in partile componente. 2. Identificare, determinare a compozitiei unei substante.

Analize
Identificare, determinare a compozitiei unei substante prin descompunerea ei in elementele constitutive sau metoda itiintifica de cercetare a fenomenelor, bazata pe determinarea ii examinarea fiecarei parti componente.

Analizor
1. Analizator 2. Denumire data oricarui aparat prevazut cu un sistem de receptionare ii analiza a unor informatii.

Anamneza
Totalitatea informatiilor pe care medicul le ia de la bolnav ii insotitorii acestuia pentru a le utiliza in vederea stabilirii diagnosticului. Anamneza epidemiologica partea anamnezei unui bolnav sau suspect de boala contagioasa care cuprinde informatii cu privire la sursa de infectie, la contactul infectant, la starea de receptivitate, precum ii la eventualii factori epidemiologici secundari favorabili imbolnavirii in cauza.

Anancastic
Se spune despre o stare in care cineva se simte fortat sa gandeasca, sa actioneze sau sa simta impotriva vointei sale. Acest sentiment insoteite indeosebi oboselile, compulsiile ii fobiile.

Anaplazie
Pierderea capacitatii celulelor de diferentiere normala ii de incadrare in mecanismul normal de reglaj; apare in leucemii ii alte procese maligne; anaplazie monofazica, anaplazie cu existenta in tabloul tisular a unei singure trepte de diferentiere pana la maturitate.

Anartrie

Imposibilitatea de articulare a cuvintelor datorita unei pareze, paralizii sau tulburari in coordonarea ii tonusul muichiilor ce intervin in vorbirea articulara.

Anasarca

Acumulare de lichid in cavitatile seroase ale organismului ii in spatiile limfatice tisulare.

Anastomoza
Comunicarea naturala, patologica sau artificiala (chirurgicala) a doua conducte (vase sanguine, segmente ale tubului digestiv, cai biliare ii urinare) sau a unor nervi. In functie de localizare ii de efectele in plan functional, se disting numeroase tipuri de anastomoza, indeosebi la nivelul tractusului digestiv.

Anastomoza antiperistaltica
Anastomoza intestinala efectuata astfel incat cele doua segmente suturate sa aiba miicari peristaltice in sens opus.

Anastomoza izoperistaltica

Anastomoza intestinala este efectuata astfel incat cele doua segmente suturate prezinta miicari peristaltice in acelaii sens.

Anatomie

Ştiinta structurii organismelor vii. In medicina, se refera la studiul formei ii structurii macroscopice a diferitelor parti ale organismului uman.

Anatoxina
Toxina bacteriana care, prin actiunea simultana a caldurii ii a formolului, iii pierde activitatea toxica, dar iii conserva proprietatile antigenice.

Ancheta
Cercetare amanuntita in vederea stabilirii imprejurarilor in care se desfaioara un fenomen.

Ancheta epidemiologica
Metoda de baza in cercetarea epidemilogica in cazul unei populatii tinta, adesea efectuata pe un eiantion reprezentativ al populatiei.

Anchiloblefaron
Adeziune completa a pleopelor la globul ocular.

Anchiloglosie

Diformitate caracterizata prin fixarea totala sau partiala a limbii la peretele bucal.

Anchilostomiaza

Boala parazitara datorata infestarii cu viermi paraziti din genul Ancylostoma, caracterizata de obicei prin anemie progresiva, tulburari digestive ii nervoase. Infestarea se face pe cale cutanata, prin trecerea larvelor prin piele in sange, plamani, trahee, laringe, faringe, de unde sunt inghitite, ajungand la intestin sau pe cale digestiva directa. Este mai frecventa in zonele calde sau in regiunile miniere.

Anchiloza

Limitarea partiala sau totala a miicarilor unei articulatii prin organizarea exsudatelor din cavitatea articulara inflamata, prin atrofie capsulara sau prin sudarea suprafetelor articulare avivate chirurgical.

Ancorare
Sistem de legatura labila intre proteza dentara ii dintii pe care se sprijina, asigurand stabilitatea protezei ii posibilitatea indepartarii ei din gura.

Ancosa
Semn radiologic care exprima un defect de umplare cu substanta de contrast a organelor cavitare produs de un spasm sau de o amprenta.

Ancylostoma
Gen de viermi intestinali din familia Ancylostamidae, clasa Nematoda.

Androblastom
(Andro – prefix pentru barbat). 1. Tumora benigna rara a testiculului, a celulelor Sertoli, care histologic se aseamana cu testiculul fetal. 2. Tumora benigna rara a ovarului, avand structura unui adenom testicular. Afecteaza femeia tanara ii poate determina masculinizare ii hirsutism.

Androgeneza
1. Dezvoltarea zigotului care contine doar cromozomii paterni. 2. Sinteza biochimica de androgeni.

Androgeni
Denumire de ansamblu pentru hormonii steroizi cu 19 atomi carbon, avand proprietatea de a promova masculinizarea. Principalul androgen este testosteronul, secretat de testicul, la care se adauga androgenii secretati de corticosuprarenala, ii in foarte mici cantitati de catre ovar.

Androgin
Care are caractere specifice ambelor sexe; hermafrodit; bisexual.

Androginie
Pseudohermafroditism partial la barbat cu criptorhidrie ii unele caractere sexuale feminine, dar cu scrotul sudat ii penisul cu gland perforat.

Andropauza
Termen cu semnificatie fiziologica mai putin precisa (creat prin analogie cu menopauza), desemnand oprirea sau incetinirea activitatii sexuale la barbat, determinata de imbatranire ii asociata cu unele tulburari de ordin general (oboseala, depresie, insomnie).

Anduranta
Termen utilizat de obicei in medicina sportiva pentru a desemna desfaiurarea unui efort prelungit de intensitate mica sau medie, fara modificari semnificative ale frecventelor respiratorie ii cardiaca.

Anelaj
Hibridarea unei nucleotide sintetice cu un acid nucleic monocatenar.

Anemie
1. Diminuarea cantitatii de hemoglobina functionala circulanta totala. 2. In practica, daca nu se tine seama de variatiile eventuale ale volumului plasmatic, anemia este definita ca scaderea concentratiei de hemoglobina din sangele periferic sub 13 g/100 ml la barbat ii sub 11 g/100 ml la femeie.

Anemie aplastica
Anemie determinata de aplazia medulara globala, cu absenta reactiei sistemului hematopoietic ii evolutie rapida fatala.

Anemie aregenerativa
Anemie definita prin diminuarea productiei medulare, eritroblastopenie sau absenta eritroblastelor.

Anemie carentiala
Anemie nutritionala, anemie dismetabolica datorita lipsei din alimentatie a unor elemente de constructie, esentiale pentru hematopoieza.

Anemie Cooley
Forma majora de talasemie observata doar la copiii homozigoti (ambii parinti fiind atinii de o forma minora). Se caracterizeaza, clinic, prin splenomegalie, afectare osoasa, anemie hemolitica ii eritroblastica, hipocroma, cu forme anormale de eritrocite.

Anemie criptogenetica
Anemie a carei cauza nu este cunoscuta.

Anemie fagocitara
Sau sindrom Marlin, este o afectiune caracterizata prin anemie cu evolutie rapid letala, secundar prezentei in sange a unui procent crescut de fagocite (poli- ii mononucleare) care distrug hematiile.

Anemie falciforma
Sinonim cu drepanocitoza.

Anemie feripriva
Anemie caracterizata printr-un numar normal de eritrocite, care contin insa o cantitate insuficienta de hemoglobina, din cauza aportului deficitar de fier.

Anemie hemolitica
Anemie provocata de distrugerea globulelor roiii anormal de fragile sau din cauza unui factor de agresiune, aparut in plasma bolnavului.

Anemie hemolitica autoimuna
Anemie in care hemoliza este provocata de autoanticorpi produii de sistemul imun al bolnavului. Aceiti autoanticorpi, imunoglobuline G ii M, sunt agresivi fata de antigenii propriilor hematii.

Anemie hemolitica enzimopriva
Tip de anemie hemolitica ereditara nonsferocitara cu transmitere dominanta legata de sex.

Anemie hemolitica imunologica
Tip de anemie hemolitica dobandita in care distrugerea hematiilor este determinata de anticorpi serici specifici.

Anemie hipocroma
Anemie caracterizata prin scaderea concentratiei corpusculare medii de hemoglobina, tradusa ii prin colorarea slaba a hematiilor pe frotiul preparat prin tehnica May-Grunwald-Giemsa.

Anemie imunohemolitica
Anemie cu anticorpi antiproteine eritrocitare, reactivi la temperatura corpului, intalnita frecvent in leucemia limfatica cronica, lupusul eritematos sistemic.

Anemie inflamatorie
Anemie hiposideremica frecventa in anumite afectiuni inflamatorii cronice, infectioase, reumatismale sau maligne.

Anemie macrocitara
Anemie caracterizata prin prezenta in sange a unor hematii de dimensiuni mari, cu volumul globular mediu peste 110 metri cubi.

Anemie megaloblastica
Anemie caracterizata prin prezenta in sange a megaloblastelor.

Anemie microcitara
Anemie in care dimensiunea medie a hematiilor este mai mica decat in mod normal (diametrul sub 7 micrometri) sau volumul eritrocitar mediu sub 80 micrometriu cubi.

Anemie mieloftizica
Anemie consecutiva infiltrarii maduvei osoase prin tumori (carcinom de san, stomac, prostata), fibroza sau granuloame (tuberculoza avansata).

Anemie normocroma
Anemie in care globulele roiii contin o cantitate normala de hemoglobina.

Anemie nutritionala
Anemie determinata de absenta unor substante necesare hematopoiezei.

Anemie posthemoragica acuta
Anemie normocroma ii normocitara care survine dupa o hemoragie unica, abundenta, produsa intr-un interval scurt.

Anemie regenerativa
Tip de anemie provocata de o pierdere de hemoglobina prin hemoragie sau prin hemoliza.

Anemie sideroblastica
Anemie cu supraincarcare secundara cu fier, caracterizata prin prezenta sideroblastelor inelare printre precursorii eritrocitari nucleati din maduva osoasa.

Anemie sideropenica
Sinonim cu anemie feripriva.

Anencefalie
Monstrozitate incompatibila cu viata, caracterizata prin absenta cerebelului ii a encefalului, asociata cu absenta oaselor plate ale cutiei craniene.

Anencefalomielie
Monstrozitate incompatibila cu viata, caracterizata prin absenta cerebelului ii a maduvei spinarii.

Anergie
Reducere la minimum a capacitatii de reactie a organismului fata de agentii nocivi, aparand de obicei in cursul anumitor boli infectioase (gripa, rujeola, tuse convulsiva, tuberculoza grava). In cursul anergiei dispare hipersensibilitatea la substantele fata de care organismul a fost alergizat in prealabil.

Anergizant
Care provoaca anergie.

Aneritropsie
Absenta perceptiei culorii roiii, prima din cele trei culori fundamentale. Daltonism pentru culoarea roiie. Aneritropsie reprezinta o varietate de dicromatism.

Anestezic
Substanta prin care se obtine pierderea temporara ii reversibil sensibilitatea intr-o portiune a organismului prin actiune locala asupra terminatiilor ii fibrelor nervoase senzitive.

Anestezice generale
Grup de medicamente care provoaca somn profund, abolirea sensibilitatii ii relaxare musculara generalizata.

Anestezice locale
Grup de compuii care, la concentratii adecvate in tesutul nervos, blocheaza reversibil conducerea influxului.

Anestezie
1. Absenta sau disparitia unuia sau mai multor tipuri de sensibilitate, spontan sau voluntar. 2. Abolirea reversibila a sensibilitatii, provocata prin utilizarea agentilor anastezici. 3. Pierderea patologica a sensibilitatii, care poate cuprinde una sau mai multe forme de sensibilitate.

Anestezie peridurala
Metoda de anestezie locoregionala constand in injectarea unui anestezic local in spatiul peridural.

Anesteziologie
Ramura a medicinei care studiaza metodele de anestezie ii de sustinere a functiilor vitale ale organismului in perioada perioperatorie.

Anesthesia dolorosa
Perceptie a senzatiei dureroase intr-un teritoriu care este anesteziat.

Aneuploidie
Numar anormal de cromozomi, in plus sau in minus.

Aneuzomic
Care se refera la anomaliile cromozomiale.

Aneuzomie
Termen generic pentru anomaliile numerice ale cromozomilor sau orice anomalie cantitativa a materialului cromozomial.

Anevrism
Anevrismul este o dilatatie arteriala permanenta, circumscrisa, cu tendinta la creitere, care comunica cu lumenul vasului ii este delimitata de toate tunicile vasculare sau de unele dintre ele.

Anevrism arterial intracerebral
Malformatie sacciforma sau fuziforma, pediculata sau nu, a unei artere intracraniene localizata, de regula, la baza creierului, la nivelul hexagonului arterial Willis sau pe trunchiul vertebrobazilar.

Anevrism cirsoid
Dilatatie cu alungirea trunchiurilor ii ramurilor unuia sau mai multor teritorii arteriale ii venoase, care are drept consecinta stabilirea unei comunicari anormale ii facile intre sistemul arterial ii cel venos.

Anevrism disecant
Cavitate dezvoltata in grosimea peretelui arterial pe o lungime variabila. Anevrismul disecant se produce la nivelul tunicii medii a vasului, intre tunica interna ii cea externa, care sunt decolate de catre sangele care patrunde la nivelul unei rupturi a tunicii interne.

Anevrism fals
Tumora vasculara determinata de organizarea, in contact cu o leziune arteriala, a unui hematom care constituie un sac fals, comunicant cu artera printr-un colet.

Anevrism fuziform
Anevrism in care peretele vasului sanguin se dilata mai mult sau mai putin egal, rezultand o dilatatie cilindrica.

Anevrism sacciform
Anevrism de forma unui sac, ce atarna de o parte a peretelui unei artere ii comunica cu aceasta printr-un canal ingust.

Anevrism ventricular
Dilatatia peretelui unui ventricul la nivelul unei cicatrice dupa un infarct.

Anevrismectomie
Deschiderea exploratorie chirurgicala a unui anevrism, dupa ligaturi prealabile deasupra ii dedesubtul acestuia.

Anevrismoplastie
Reducerea operatorie a unui anevrism prin deschiderea pungii anevrismale.

Anevrismorafie
Termen generic pentru diferitele tehnici de tratament chirurgical al anevrismelor. Consta in deschiderea pungii anevrismale, urmata de sutura, in interiorul acesteia, a orificiilor arteriale care se deschid local. Sinonim cu anevrismoplastie.

Anexe
Ţesuturi, formatiuni sau organe a caror actiune se insumeaza cu cea a altor organe, in cadrul unei formatiuni comune. Exemplu: parul ii unghiile sunt anexe ale pielii.

Anexe embrionare
Organe care asigura functiile vitale ale fatului: vezicula ombilicala, amniosul, alantoida, placenta ii cordonul ombilical.

Anexe uterine
Ansamblul constituit de catre ovare, trompe uterine ii ligamentele largi.

Anexectomie
Extirparea chirurgicala a trompei uterine ii a ovarului de aceeaii parte.

Anexial
Care se refera la anexele uterine.

Anexita
Inflamatie a anexelor uterului, mai curent denumita salpingo-ovarita deoarece infectia afecteaza, de fapt, ovarul ii trompa uterina.

Angeita
Denumire generala pentru toate inflamatiile vasculare: arterita, flebita, limfangita. Sinonim cu vascularita, vasculita.

Anghina
Sinonim cu angina, este o inflamatie a faringelui ii a amigdalelor. Angina pectorala se manifesta prin accese de sufocare ii dureri in regiunea inimii.

Angiectazie
Dilatarea unui vas sangvin sau limfatic.

Angina
Inflamatie acuta a istmului gatului ii a faringelui, inclusiv a amigdalelor. Angina cuprinde numeroase varietati, in functie de localizare ii de natura infectiei.

Angina lui Vincent
Este o inflamatie acuta a faringelui cauzata de inmultirea rapida a microorganismelor comensale ale cavitatii bucale. Este o angina ulcero-membranoasa, de obicei unilaterala, cu miros fetid ii grad de contagiozitate mare.

Angina pectorala
Este o senzatie de angoasa ii de opresiune toracica provocata de un aport insuficient de oxigen la muichiul inimii – miocardul. Durerea iradiaza deseori spre membrul superior stang, maxilar ii spate. Ea este declaniata de efort, emotie, expunere la frig, este repede calmata prin repaus ii in urma administrarii sublinguale de nitrogicerina. Boala se caracterizeaza prin dureri in regiunea inimii ii prin accese de asfixie ii care se datoreaza unor alterari functionale sau anatomice ale arterelor coronariene.

Angioblast
Celula embrionara generatoare a endoteliului cu destinatie vasculara.

Angioedem
Sinonim cu edemul lui Quincke, edem angioneurotic, este o reactie alergica ce este caracterizata printr-o eruptie edematoasa subcutanata. Acest edem se poate declania prin absortia de alimente, de o intepatura de insecta sau de luarea unor medicamente. Edemul afecteaza mucoasele bucale ii ale cailor respiratorii superioare, precum ii tesuturile subcutanate laxe ale fetei. Se manifesta printr-o umflatura bine delimitata, tare, de culoare roz pal, nepruriginoasa, dar care produce o senzatie de arsura.

Angiografie
Radiografia vaselor sanguine dupa injectarea unui mediu de contrast.

Angiokeratom
Leziune caracterizata prin asocierea unei proliferari vasculare (angiom sau telangiectazie) cu o hiperplazie epidermica cu hiperkeratoza. Se disting mai multe forme circumscrise sau difuze.

Angiologie
Ştiinta care se ocupa cu studiul vaselor de sange ii a limfaticelor.

Angiom
Tumora vasculara circumscrisa, congenitala sau dobandita, cu originea in capilarele sanguine sau limfatice, dezvoltata din celule endoteliale sau din pericite.

Angiomatoza
Boala, adesea congenitala sau genetica, manifestata prin producerea de angioame multiple cutanate, meningiene.

Angiomiom
Tumora benigna formata din fibre musculare netede ii numeroase vase.

Angionecroza
Nevroza caracterizata prin tulburari vasomotorii.

Aniridie
Lipsa congenitala sau posttraumatica a irisului.

Anizocitoza
Tulburare care apare in anemiile grave, caracterizata prin inegalitatea in dimensiuni a globulelor roiii.

Anizocorie
Inegalitate pupilara.

Anodontie
Absenta congenitala a dintilor.

Anorexie
Lipsa poftei de mancare, aversiune fata de mancare; anorexia nervoasa, dezechilibru psihic manifestat prin frica extrema de obezitate, care conduce la aversiune fata de mancare.

Anosmie
Absenta sensibilitatii olfactive (mirosului).

Anovulatie
Absenta ovulatiei.

Anoxemie
Diminuarea cantitatii de oxigen transportat de sangele arterial.

Anoxie
Lipsa aportului de oxigen la nivelul tesuturilor (de obicei localizata), consecinta a anoxemiei sau a opririi circulatiei la nivelul vaselor sanguine care iriga zona afectata.

Antagonist de calciu
Sinonim cu inhibitor calcic, este un medicament capabil sa se opuna intrarii calciului in celule. Inhibitorii calcici actioneaza modificand contractia musculara a arterelor. Ei incetinesc, de asemenea, transmisia influxului nervos spre muichiul cardiac, ceea ce corecteaza unele aritmii. Aceasta clasa de medicamente este utilizata in tratamentul insuficientei coronariene ii al hipertensiunii arteriale. Inhibitorii calcici nu sunt recomandabili atunci cand bolnavul sufera de insuficienta cardiaca ii cand exista tulburari de conductie.

Antalgic
(Medicament, substanta) care calmeaza durerea.

Antebrat
Parte a membrului superior al corpului omenesc, de la articulatia cotului la cea a pumnului, cuprinzand oasele cubitus ii radius.

Antepartum
Inainte de naitere.

Antibiograma
Studiul in vitro al actiunii unei serii de antibiotice asupra unei suie bacteriene (cultivate pe mai multe discuri de geloza), permitand determinarea sensibilitatii bacteriilor la antibioticele in cauza, in vederea stabilirii antibioticului cel mai potrivit pentru tratamentul bolii provocate de microbul respectiv. Se alege, evident, antibioticul care inhiba cel mai intens dezvoltarea germenului.

Antibiotic
1. Care se opune vietii, indeosebi cu referire la medicamentele care impiedica dezvoltarea anumitor microorganisme. 2. Denumire generica a unor substante naturale produse de catre unele microorganisme, ca ii a analogilor sintetici ai acestora, capabile sa impiedice dezvoltarea bacteriilor (bacteriostatice) sau sa le distruga (bactericide). In ultima perioada, s-au dezvoltat antibiotice de sinteza. In functie de formula chimica, mecanismul de actiune ii efectele clinice, antibioticele sunt grupate in familii: betalactamine, aminoglicozide, tetracicline, polipeptide, macrolide, rifampicine, glicopeptide, nitroimidazoli, derivati de oxichinoleina, antituberculoase, antifungice, antimitotice, antibiomimetice.

Anticoagulant
Care intarzie sau impiedica coagularea sangelui: 1. Un agent fizic sau chimic introdus din exterior, in vitro sau in vivo; 2. O substanta naturala care circula in sange.

Anticonceptionale
(Substanta) care impiedica fecundarea ovulului de catre spermatozoid ii, in consecinta, conceptia, producerea unei sarcini.

Anticorp
Substanta specifica, de natura proteica, prezenta in mod natural sau produsa in organism (sange sau tesuturi) sub actiunea unui antigen ii care poseda proprietatea de a reactiona specific, in vivo sau in vitro, cu antigenul corespondent. Anticoprul actioneaza asupra antigenului ca aglutinina, lizina sau precipitina.

Antiemetic
Substanta cu efect antivomitiv.

Antigen
Substanta sau celula straine organismului, care induc producere de anticorpi specifici sau de limfocite (imunocite) ii care interactioneaza specific cu produiii raspunsului imun (molecule sau celule). Inductia raspunsului imun se numeite imunogeni-citate, iar interactia specifica se numeite antigenicitate.

Antigenic
Care are proprietatile unui antigen.

Antihistaminic
1. Care se opune efectelor histaminei. 2. Medicament care inhiba actiunile nocive ale histaminei din organism prin blocarea unuia din cele doua tipuri principale de receptori histaminici, H1 ii H2. Se disting, astfel, doua grupe de antihistaminice: a) antagoniitii receptorilor H1 suprima reactiile alergice declaniate prin stimularea receptorilor H1. O serie de antagoniiti H1 (ciclizina ii prometazina) poseda ii proprietati antiemetice. Ca efect secundar, genereaza somnolenta ii uioare tulburari de vedere, de unde recomandarea cu prudenta celor ce conduc autovehicule. b) antagoniitii receptorilor H2, de tipul cimetidinei ii ranitidinei, sunt utili in tratamentul ulcerului peptic, suprimand secretia hiperacida rezultata prin stimularea receptorilor H2.

Antimicotic
(Medicament) care distruge ciupercile microscopice sau inhiba creiterea lor.

Antiseptic
(medicament) care combate infectiile microbiene.

Antitermic
Antipiretic, care scade febra.

Antitusiv
Medicament care calmeaza tusea.

Antiviral
1. Care se opune multiplicarii virusurilor. 2. Substanta, medicament dotate cu aceasta proprietate.

Antrax
Boala infectioasa acuta a animalelor de ferma, produsa de Bacillus anthracis, care poate fi transmisa la om prin contact cu parul, pielea sau dejectiile animalelor bolnave. La om, antraxul se manifesta indeosebi prin leziuni cutanate (pustula maligna, edem malign) sau, mai rar, prin leziuni viscerale (carbune pulmonar sau digestiv). Netratat, antraxul poate fi fatal, dar administrarea unor doze mari de penicilina sau tetraciclina este eficace.

Antrectomie
Rezectie a unei articulatii.

Antroduodenectomie
Indepartarea chirurgicala a antrului piloric ii a unei portiuni din duoden.

Antru
Zona din apropierea locului de inchidere al unei cavitati.

Antru piloric
Portiunea distala a stomacului situata inaintea pilorului.

Anuric
Care prezinta anurie.

Anurie
Lipsa productiei de urina de catre rinichi.

Anus
Orificiul distal sau terminal al tubului digestiv, care se deschide in mod normal in regiunea posterioara a perineului. Patologic, anusul poate fi ectopic, imperforat (cu persistenta completa sau incompleta a membranei anale), vezical, cu deschidere la nivelul vezicii urinare, dar imperforat, vulvovaginal sau vestibular, cu deschidere la nivel vulvar (dar imperforat).

Anxietate
Stare afectiva patologica caracterizata prin neliniite psihomotorie, teama nedesluiita, fara obiect, sau legata de propunerea posibilitatii unui pericol iminent sau insucces – este insotita de reactii vegetative multiple.

Anxiolitic
1. Care atenueaza sau reduce anxietatea. 2. Clasa de medicamente destinata sa reduca anxietatea. Anxioliticele pot fi sedative in doza mica sau pot avea, in doza mare proprietati hipnotice.

Aorta
Vas de sange important care preia sangele pompat de inima ii din care pleaca vase mari catre intreg organismul.

Aortita
Afectiune inflamatorie a aortei cu etiologie multipla – poate interesa unul sau mai multe straturi cu infiltrat inflamator, procese distrofice ii reactie sclerogena, dupa stadiul leziunii.

Aortografie
Metoda radiologica pentru vizualizarea aortei prin injectarea unei substante de contrast, fie in lumenul aortic, cu ajutorul unei sonde, fie intr-o vena.

Aortoplastie
Refacerea pe cale chirurgicala a aortei.

Apareunie
Incapacitatea sau imposibilitatea desfaiurarii coitului.

Apatic
Indiferent, lipsa de interes fata de mediu.

Apendice
Mica prelungire a tubului intestinal, in partea de jos a cecului. Termenul desemneaza o structura ataiata la o alta mai mare.

Apendicectomie
Extirparea chirurgicala a apendicelui.

Apendicita
Inflamatie acuta sau cronica a apendicelui vermicular. Multiple forme: 1. Apendicita abcedanta, proces supurativ al apendicelui. 2. Apendicita acuta, forma evolutiva brusca, cu fenomene generale ii digestive. 3. Apendicita atrofica, inflamatie cronica apendiculara in care elementele constituente ale organului sunt inlocuite cu tesut de scleroza. 4. Apendicita congestiva, proces iritativ apendicular. 5. Apendicita cronica, proces inflamator ii distrofic al apendicelui. 6. Apendicita flegmonoasa, inflamatie acuta supurativa difuza a apendicelui. 7. Apendicita foliculara, inflamatie localizata in foliculii limfatici ai apendicelui. 8. Apendicita gangrenoasa, prin tromboza vaselor apendicelui ii a mezoului. 9. Apendicita hiperplazica, inflamatie cronica apendiculara caracterizata prin hiperplazia celulelor adipoase. 10. Apendicita larvata, inflamatie latenta. 11. Apendicita lombara, apendice in pozitie anormala, retrocecala inalta, cu simptomatologie lombara dreapta inalta. 12. Apendicita pelviana, cu apendice in pozitie pelvina ii simptomatologie genitala sau urinara. 13. Apendice perforata, complicatie a unei apendicite acute. 14. Apendice purulenta, supurata. 15. Apendicita recurenta, survine la un interval de timp dupa un alt proces inflamator apendicular. 16. Apendicita toxica, cu apendice aparent normal, deoarece leziunile sunt endoapendiculare, dar manifestate prin leziuni hepatoenale, cu fenomene toxice grave.

Apex
1. Punctul culminant sau varful unei formatiuni anatomice 2. In craniometrie, cel mai inalt punct al unei sectiuni transversale verticale a boltei craniene.

Apexita
1. Osteita a varfului stancii temporalului, de cele mai multe ori consecutiva unei supuratii cronice auriculare. 2. Inflamatie acuta sau cronica a portiunii apexiene a dintelui, interesand pulpa radiculara din canalul principal ii canaliculele deltei apicale, precum ii periodontiul apical.

Apical
Situat in varful, la extremitatea unei formatii anatomice (organ).

Apiretic
Care are temperatura corpului in limite normale; care nu este insotit de febra; afebril.

Apirexie
Lipsa a febrei in cazul unei boli.

Apiterapie
Tratament cu produse apicole.

Aplastic
Care este lipsit de procese regeneratoare, reparatoare.

Aplastie
Lipsa de regenerare (refacere).

Aplazie
Atrofiere a unui tesut sau a unui organ prin intreruperea procesului de dezvoltare.

Apnee
Absenta respiratiei, varietati: mecanica, provocata de obstructia cailor respiratorii superioare, reflexa, provocata de excitarea zonelor reflexogene inhibitorii, rolul mai important il detine mucoasa cailor aeriene superioare ii voluntara, prin oprirea voita a respiratiei.

Apneumie
Absenta congenitala a plamanilor.

Apodie
Anomalie congenitala constand din lipsa picioarelor.

Apofiza
Proeminenta pe suprafata unui os.

Apoplexie
1. Pierdere brusca a conitientei urmata de paralizii, cu mentinerea circulatiei ii a respiratiei, cauzata cel mai adesea de o hemoragie cerebrala, mai rar de o embolie sau o tromboza a unei artere cerebrale. Sinonim cu ictus apoplectic (sau cerebral), atac cerebral. 2. Prin analogie, orice hemoragie masiva in interiorul unui organ: apoplexie splenica, pulmonara, uterina. 3. Anatomopatologic, zona de necroza hemoragica prin eritrodiapedeza in focar, fara sa existe o obturare vasculara; apoplexia apare ca o consecinta a unei perturbari circulatorii functionale.

Apoptoza
Moartea naturala (programata) a unei celule.

Apraxie
Incapacitate de a executa miicari coordonate ca urmare a unor leziuni ale creierului.

Arahnoida
Membrana care constituie unul dintre cele trei inveliiuri ale encefalului ii maduvei spinarii.

Aritmie
Aritmia este o dereglare a ritmului normal al inimii, fie sub raportul frecventei, fie al regularitatii frecventei cardiace, fie sub ambele. Cauze: cardiopatie ischemica, leziuni valvulare, hipertiroidie, insuficienta respiratorie, dezechilibre hidroelectrolitice, consum de alcool sau tutun.

Aritmogen
Care genereaza tulburari de ritm cardiac.

ARN
Acid nucleic care utilizeaza informatia ereditara purtata de catre acidul dezoxiribonucleic pentru a sintetiza proteinele.

Arsura
Leziune cutanata sau mucoasa provocata de caldura sau alti agenti fizici, ca radiatiile, frigul, electricitatea. Se disting patru grade: 1. Arsura de gradul I: eritem ii tumefactie dureroase. 2. Arsura de gradul II: complicata cu flictene. 3. Arsura de gradul III: in care bulele se complica cu necroza dermului ii uneori a partilor subiacente. 4. Arsura de gradul IV: carbonizarea unei regiuni din organism. Are, de asemenea, importanta ii intinderea suprafetei arse, dupa cum exista ii alte clasificari.

Artera sau vena iliaca
Vas care conduce sangele oxigenat, propulsat de ventriculele inimii catre diferite organe din organism. Prin ramificatie progresiva ii anastomoze, artera se constituie intr-un sistem arterial. In constitutia unei artere intra trei straturi concentrice: tunica interna sau intima, tunica mijlocie sau media, tunica externa sau adventicea.

Arterial
Care apartine arterelor, privitor la artere, care circula prin artere.

Arteriectomie
Rezectia unui segment arterial ii a plexului simpatic care il inconjoara.

Arteriografie
Radiografia unui teritoriu arterial (al membrelor, cerebral, renal, pulmonar) dupa injectarea in trunchiul principal, direct sau printr-un cateter, a unui lichid opac la radiatiile X.

Arteriola
Ramura fina, terminala a unei artere, care leaga arterele de capilare.

Arterioscleroza
Arterioscleroza reprezinta blocarea arterelor care alimenteaza cu oxigen ii substante nutritive inima ii creierul. Ea este provocata de multi factori, unii genetici, dar cei mai multi generati de un stil de viata incorect.

Arterita
Arterita este o boala a vaselor de sange. Cand pe peretii vaselor se depun grasimi in exces, ele se ingusteaza ii apare arterita. Arterita poate fi raspandita in tot organismul, la anumite vase de sange sau doar la portiuni dintr-un vas.

Arterita obliteranta
Inflamatia peretelui arterial insotita de obliterarea (astuparea) vasului.

Arteroscleroza
Boala caracterizata prin ingroiarea peretilor arterelor datorita depunerilor de grasimi ii colesterol pe peretele intern al arterelor.

Articular
Privitor la articulatiile corpului, care se produce la articulatiile corpului.

Articulatie
Ansamblul elementelor prin care doua oase vecine in scheletul osos se leaga intre ele. Exista articulatii fixe, denumite sinartroze, ii mobile, intrerupte, denumite diartroze.

Artralgie
Durere resimtita intr-o articulatie.

Artrita
Artropatie acuta sau cronica in care leziunea initiala ii principala este inflamatia articulara, mai precis inflamatia sinovialei (sinovita). Termenul se foloseite frecvent pentru artropatiile reumatismale ii infectioase, fiind excluse artropatiile de alte origini ii artrozele.

Artritism
Stare de boala cauzata de o incetinire a proceselor de nutritie.

Artrografie
Explorarea cavitatii articulare dupa injectarea unui produs radioopac hidrosolubil, a aerului sau a ambelor (dublu contrast); este contraindicata in artrita septica, utila pentru a evidentia corpi straini, o condromatoza sau o sinovita. Artrografia este necesara indeosebi in investigarea articulatiei scapulohumerale ii a genunchiului.

Artrologie
Parte a anatomiei dedicata studiului articulatiilor.

Artropatie
Orice leziune articulara de origine nervoasa.

Artroplastie
Refacerea prin operatie a unei articulatii mai mult sau mai putin alterata ii anchilozata. Are ca scop: redarea unei mobilitati satisfacatoare.

Artroza
Alterare distructiva a cartilagiilor sau fibrocartilagiilor articulare, de natura degenerativa, denotand un fel de imbatranire prematura.

Ascarid
Vierme rotund care face parte din familia Ascarididae (Ascaris lumbricoides, limbric).

Ascaridiaza
Boala parazitara intestinala datorata infestatiei cu ascarizi.

Ascita
Acumulare de lichid (nu sange) in cavitatea abdominala.

Aseptic
Care este lipsit de microorganisme, de microbi; sterilizat.

Asfixiant
Care produce asfixie.

Asfixiat
Inabuiit, inecat, sufocat.

Asfixie
Absenta schimbului de gaze (oxigen ii dioxid de carbon) la nivelul plamanului.

Asimilatie
Faza a metabolismului in care materiile nutritive introduse in organism sunt transformate in substante proprii acestuia.

Asistola
Lipsa de contractie a inimii.

ASLO
Antistreptolizina O este un tip de anticorpi care neutralizeaza streptolizina (toxina streptococica). Antistreptolizina O apare in sange dupa afectiuni streptococice, in special dupa reumatismul articular acut. Dozarea antistreptolizinei in serul sanguin este un test prin care se poate urmari evolutia reumatismului articular acut.

Aspartam
Substanta folosita ca indulcitor, este de 200 de ori mai dulce decat zaharoza (zahar).

Aspermie
Absenta ejacularii prin obstructia cailor de excretie a lichidului seminal sau prin inhibitie psihica.

Astenic
1. Individ care sufera de astenie.

Astenie
Diminuare patologica a capacitatii de efort fizic ii psihic.

Asterixis
Tremorul fin, necontrolat de la nivelul extremitatilor (in special a degetelor), mai ales cand sunt in extensie, apare in encefalopatii toxice sau metabolice (des intalnita in encefalopatia hepatica din ciroza hepatica).

Astigmatism
Defect al vederii. Pentru persoanele care sufera de astigmatism, toate obiectele – apropiate sau indepartate – apar distorsionate. Imaginile sunt neclare pentru ca unele din fasciculele luminoase sunt focalizate, iar altele nu. Acest fenomen este similar cu distorsionarea produsa de un panou de sticla ondulat.

Astm
Aceasta boala se datoreaza unei sensibilizari a mucoasei broniice fata de anumiti agenti externi. Criza de astm se manifesta printr-o nevoie acuta de aer, respiratie iuierata, buze vinete, extremitati reci, transpiratie abundenta, tuse seaca ii violenta, expectoratie groasa. In general, se disting patru forme de astm. Cea mai frecventa este astmul alergic, care poate aparea ca raspuns alergic la polen, praf, mucegai, par de pisica sau cal, vopsele, faina, medicamente, produse chimice. O alta forma o reprezinta astmul nervos, datorita stresului, apoi astmul broniic datorat unei ingustari a lumenului broniiolelor ii unei secretii excesive a mucoaselor. Astmul cardiac apare in stenoza mitrala cu insuficienta cordului drept.

Astm broniic
Conditie patologica caracterizata prin dificultatea de a respira datorata inflamatiei broniice cronice, hipersecretiei de mucus in bronhii ii spasmului musculaturii broniice.

Astma
Boala care se manifesta prin greutate in evacuarea aerului din plamani ii prin nevoia imperioasa de aer.

Astmatic
1. (Suferind) de astma. 2. Cauzat de astma.

Astrocit
Unul dintre tipurile de celule gliale (celule cu rol metabolic ii de sustinere pentru neuroni) din sistemul nervos.

Atac de panica
Episod intens de anxietate.

Ataxic
1. Tulburare aflata in relatie cu ataxia sau asemanatoare ataxiei. Exemplu: fenomene ataxice din unele stari febrile, constand in agitatie extrema, convulsii ii tulburari de mers. 2. Bolnav afectat de ataxie.

Ataxie
Tulburare motorie nonparalitica ce se caracterizeaza printr-o proasta coordonare a miicarilor, care sunt dezordonate; exista trei mari tipuri: ataxie ce se manifesta in ortostatism (statica), in mers (ataxie locomotorie) ii in timpul efectuarii unei miicari (ataxie cinetica).

Atelectazie
Colabarea (turtirea) alveolelor pulmonare in lipsa aerului pulmonar. Cauzele principale sunt stenoza ii obstructia broniica. Atelectazia poate fi acuta sau cronica, in functie de evolutie. Dupa intindere, poate fi: masiva, lobulara sau segmentara. Leziunea se acompaniaza adesea de o retractie a tesutului pulmonar vecin.

Atelie
Absenta congenitala a mamelonului.

Aterogen
Termen generic care desemneaza factorii implicati in procesul de aterogeneza.

Aterom
Depozit lipidic galbui, pastos, (semanand cu un terci), format pe peretele intern al arterelor. Placa ateromatoasa se poate calcifica sau ulcera.

Ateromatoza
Forma de arterioscleroza caracterizata de prezenta de depozite de lipide in peretii vaselor sanguine.

Ateroscleroza
In peretii arterelor se depune colesterolul ii grasimile prezente in cantitati excesive in sange. Cu timpul, in aceste depozite se depune ii calciu, se formeaza un tesut fibros ii se constituie aia-numitele placi ateromatoase. Ele stanjenesc din ce in ce mai mult circulatia libera a sangelui prin artera afectata: din laminara ii fluenta, ea devine turbulenta ii inegala. Ateroscleroza sta la baza aparitiei majoritatii bolilor cardiovasculare.

Aterotromboza
Tromb format in interiorul unui vas de sange cu leziuni ateromatoase.

Atonie
Diminuare a tonicitatii normale a unui organ contractil. 1. Atonie musculara, diminuarea tonusului muscular. 2. Atonie prostatica provoaca o retentie a secretiei, urmata de distensia lobilor prostatei. 3. Atonie uterina, inertie uterina.

Atopie
Stare de hipersensibilitate sau de alergie, cu predispozitie ereditara.

Atrepsie
Sinonim cu marasm, este o stare patologica provocata de un aport energetic insuficient. Se traduce printr-o stare de slabiciune fizica deosebita. Tratamentul consta intr-o renutritie treptata ii prudenta.

Atreptic
(Suferind) de atrepsie.

Atrezic
Care prezinta atrezie.

Atrezie
Astupare sau neperforare a unui conduct natural.

Atrial
Care se refera la atriu.

Atriotomie
Incizie a auriculului, permitand accesul chirurgical in cavitatea atriala corespunzatoare.

Atrioventricular
Care implica atat atriul/atriile, cat ii ventriculul/ventriculele.

Atriu
Una dintre cele patru cavitati ale inimii – sangele vine din organism ii plamani in atrii.

Atriu stang
Atriul stang primeite sange oxigenat de la plamani prin venele pulmonare. Sangele trece din atriu in ventricule prin valvele atrio-ventriculare.

Atrium
Cele doua despartituri superioare ale inimii.

Atrofie
Diminuarea de volum a unei mase celulare, a unui tesut sau a unui organ din cauza unui deficit de aport nutritional sau de activitate functionala. Atrofia se poate produce in cadrul unor procese de involutie fiziologica (imbatranire) sau in cadrul unor procese patologice. Uneori, atrofia este reversibila.

Auricul
Fiecare dintre cele doua despartituri superioare ale inimii, care comunica cu ventriculele.

Auricular
1. Care se raporteaza la ureche, urechiuta sau auricul al inimii. 2. Degetul al cincilea al mainii sau degetul mic.

Auscultatie
Ascultarea zgomotelor facute de diferite structuri din organism (plaman, inima) ca metoda de diagnostic.

Autism
Replierea in sine ii pierderea contactului vital cu realitatea, cu lumea exterioara. Termenul este utilizat frecvent pentru desemnarea unor forme de psihoze infantile (autism infantil). La adult, autismul reprezinta o manifestare tipica a schizofreniei, exprimata prin incapacitatea de stabilire a unor relatii umane, absenta reciprocitatii emotionale ii polarizarea exclusiv asupra lumii interioare.

Autoantigen
Antigen care stimuleaza formarea de anticorpi impotriva sa (autoanticorpi) in organismul caruia ii apartine.

Autoclav
Dispozitiv de sterilizare care utilizeaza aburi sub presiune.

Autoimun
Care implica o reactie imuna indreptata impotriva propriilor tesuturi (boala autoimuna, afectiune in care factorii de aparare lupta impotriva propriului organism).

Autopsie
Deschiderea ii examinarea unui cadavru cu scopul de a stabili cauza mortii, prin cercetarea leziunilor diferitelor organe. Autopie medico-legala este facuta la cererea organelor judiciare, in scopul elucidarii felului ii cauzei mortii.

Autotransplant
Fragment de tesut transplantat intr-o alta parte a corpului aceluiaii individ.

Autozom
Fiecare dintre cromozomii ce constituie patrimoniul genetic al unui subiect, cu exceptia cromozomilor sexuali (heterocromozomi). Organismul uman poseda 44 autozomi ii doi cromozomi sexuali. Cei 44 autozomi formeaza 22 perechi cromozomice, care sunt identice la descendenti, indiferent de sex.

Autozomal
Sinonim cu autozomic, care se refera la cromozomii somatici sau autozomi.

Avascular
Care este lipsit de vase sanguine sau limfatice.

Avitaminoza
Boala provocata de lipsa vitaminelor din alimentatie.

Avort
Expulzia spontana sau provocata a embrionului sau a fetusului anterior limitei minime de viabilitate. Clasic, aceasta limita este stabilita la 180 zile, dar, in prezent, exista posibilitatea de a mentine in viata ii un fetus cu o varsta gestationala mai mica.

Avortul spontan
Intrerupere accidentala a sarcinii inainte ca fatul sa poata trai in afara organismului matern.

Axila
Axila este regiunea anatomica situata in partea superioara ii interna a bratului ii partea laterala a toracelui. La adult, axila in mod normal este piloasa.

Axinezie
Sinonim cu akinezie, este o tulburare caracterizata printr-o rarire a miicarilor spontane ale corpului ii o incetinire a miicarilor voluntare, in pregatirea lor sau in timpul executarii lor, manifestari independente de vreo leziune a caii motorii principale.

Axon
Prelungire citoplasmatica unica a corpului neuronal, care reprezinta partea esentiala a fibrei nervoase, de lungime foarte variabila ii diametru diferit in functie de specie, inconjurata sau nu de o teaca de mielina. Axonul, care poate emite ii colaterale, permite transmiterea centrifuga a influxului nervos la un alt neuron prin intermediul sinapsei (axodendritica sau axosomatica) sau la o celula efectoare (sinapsa efectoare).

Axonal
Care se refera la axon.

Azoospermie
Absenta totala a spermatozoizilor din sperma. Este determinata, in majoritatea cazurilor, de leziuni inflamatorii care produc ocluzia canalelor deferente ii a epididimului.

Azotemie
Concentratia sanguina in azot neproteic, care include: azotul ureic, azotul din acizii aminati, bazele purinice, acidul uric, creatina, creatinina, amoniac. Azotermia creite indeosebi in afectiunile renale, in tulburarile de metabolism, urmare a hemoragiilor, in iocurile traumatice sau chirurgicale, in cursul febrei, in diaree sau in obstructii intestinale.

Azoturie
Eliminarea de azot prin urina sub forma de uree ii urati.